Eternu Feminile

Eternu Feminile

 

         Questa strufuletta m’hè stata cuntata da u stitutore d’un paisolu di Corsica Suprana.

 

         U ventacciu chi sÒffia dapoi l’alba ùn pÒ mancu spazza a neve in piazza di ghjesgia o per i vechji chiassi cutrati di spuncatu.

 

Una vechja mammona di novatasett’anni hè in traccia  mÒreine pianu pianu,stracquata nant’à u so lettu, a bocca spalancata è l’ochji chjosi .

 

         Chjamatu da a mane, u duttore Tamantini di l’Isula, chjùcu di statura, anzianettu mà sempre lestu, si presenta versu sei ore di sera, tutt’affannatu è scusendusi di u so ritardu. Dopu u toccamanu, stetoscopiu à l’arechje, s’avvicina di u lettu di legnu (mÒbulu anticu, strettu mà altu d’un metru è piu) è pugna di ascula u core di a vichjarella : niente à fa ! Hè  tropu luntanu…

 

         Allora, u picculu mèdicu s’azzinga à e cuperte, si pesa annant’ à u lettonu, è po si mette à cavallu à l’arcimammona chi, scurata, apre un ochju è, di a so voce tremulente, li dice : « O sgiÒ duttÒ chi cuntate di fà ?!!! »

 

         A storia ùn dice micca se a muribonda à si ha francata, dopu un’emuzione simule ; mà u mèdicu, ellu, sera, di sicuru, firmatu seccu.

 

 

Ghjaseppu Maria Colombani

Laisser un commentaire